Bioritmurile iubirii

Ritmurile vietilor noastre difera, din fericire, facandu-ne sa ne rotim in jurul lucrurilor cu viteze si intensitati diferite si lasandu-ne sa ne intalnim intre noi din cand in cand cu uimire fata de jocul misterios al sincronizarii. Dar, se pare ca inauntrul nostru purtam cu totii acelasi mecanism coordonator: ceasul biologic, care printre altele ne guverneaza si libidoul.

Stiinta care se ocupa de neinduratoarele ceasuri invizibile se numeste, dupa cum era de asteptat: cronobiologie, si are niste origini foarte adanci. Inca din antichitate raportul dintre om si timp a constituit o tema de reflectii, dar notiunea de ritm biologic a luat nastere in secolul al XIV-lea. In 1842 a fost studiat ritmul temperaturii corpului, iar in anii ’60 s-au pus bazele cronobiologiei ca stiinta.

Importanta ceasurilor? Acestea modifica functiile organismului intr-un mod previzibil. Astfel, secventelor bine cunoscute cum ar fi starea de trezie si somnul sau ciclul menstrual, li se suprapun alte ritmuri, mai ample, care influenteaza de exemplu secretiile hormonale sau sistemul imunitar.
Ceasul biologic ar putea fi considerat un motor al tuturor ritmurilor biologice, un motor care permite programarea functiilor fundamentale ale organismului. Ceasul biologic regleaza somnul, activitatile fizice si intelectuale, alimentatia si sexualitatea.

Iar aceasta din urma, sexualitatea, ne intereseaza in mod deosebit de aceasta data.
Am putea afla, de exemplu, ca oboseala nu e o scuza buna pentru a amana comunicarea intima sau clipele de apropiere, pentru ca sexualitatea pare sa se supuna unor ritmuri biologice foarte precise, care sunt dincolo de orarul nostru sau stresul cotidian. Legile naturale sunt mai presus de obisnuinta si obiceiuri, iar noi suntem supusi unor bioritmuri fizice, emotionale si intelectuale. Si daca libidoul nu se afla la apogeu, aceasta se datoreaza fizicului cu 50%, pe cand cealalta jumatate ii revine mintii.

De ce nu vrem “iubire” dupa pranz?
Cronobiologii nu cred in pasiunea de dupa pranz! Indiferent de meniul mesei principale, organismul se supune unei scaderi de energie intre orele 13 si 14.30 – cand o scurta siesta ar lua cu placere locul erosului…

Si anotimpul amorului?
Primavara, se intelege! La femei, trezia primavaratica se datoreaza cresterii cantitatii de estrogen, un hormon sexual care stimuleaza si activeaza dorinta. Barbatii, in schimb, sunt atinsi mai tarziu de efervescenta primelor calduri.
Soarele e si el de vina. Acesta provoaca dilatarea vaselor in zonele erogene secundare, care raspund mai bine la diversi stimuli. Si daca creste temperatura, ne creste si dorinta!

Ora propice.
Culminatia placerii si bunastarea adusa de apropieri sexuale sunt cele mai bune somnifere, prin urmare, sustin specialistii, ora cea mai potrivita pentru “activitati amoroase” este 22. Mai mult decat atat, Andrology Institute din Los Angeles a calculat o ora internationala a iubirii trupesti: 22.34! Insa aceasta nu inseamna ca daca ne-am asculta bioritmurile am putea face dragoste o singura data pe zi, or secretia de testosteron la barbati cunoaste trei puncte culminante pe parcursul unei zile: la 8 dimineata, putin inainte de pranz si o ora sau doua inainte de miezul noptii.

Bioritmul si reproducerea.
La femei, dorinta sexuala e la apogeu in momentul ovulatiei (a 14-a zi dintr-un ciclu menstrual normal de 28 de zile) favorizandu-se astfel posibilitatea fecundarii.

Un ciclu al fanteziilor erotice?
De fapt, aceste produse ale imaginatiei coincid cu bioritmurile emotionale. Fanteziile erotice invita in joc creativitatea, receptivitatea si perceptia lucrurilor care ne inconjoara. Atunci cand ciclul, care se reia la fiecare 23 de zile, este in faza de crestere, suntem bine dispusi si pusi pe joculete amoroase.